Dezinsectie, dezinfectie si deratizare

TOTUL DESPRE DEZINFECȚIE

I. Dezinfectia instrumentarului

1. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALE.
Procesarea corectă a instrumentarului şi echipamentelor medicale înainte/după utilizare, are o deosebită importanţă în prevenirea infecţiilor nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare trebuie să ţină cont de categoria de instrumentar şi de modul în care acesta este folosit în asistenţa acordată pacienţilor.
Pentru raţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au fost clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora (după Spaulding). Cele trei categorii sunt: - instrumente critice; - instrumente semi-critice; - instrumente non-critice.

Clasificarea instrumentelor şi dispozitivelor/echipamentelor medicale în cele trei categorii a fost corelată cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptată după APIC.

1.1. Instrumente critice:
Instrumentele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul vascular;
Sunt instrumente care penetrează pielea sau mucoasele. Exemple: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi; - alt instrumentar chirurgical invaziv.

- Necesită STERILIZARE între utilizări.
Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare, sau timpul de contact recomandat de producător, atunci când se utilizează sterilizanți chimici (ex.: glutaraldehidă 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic în diferite concentraţii), înainte de sterilizare acestea trebuie dezinfectate.


1.2. Instrumente semi-critice:
Sunt instrumente care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia mucoasei periodontale, sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Exemple:
a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
- Necesită STERILIZARE, sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT, între utilizări
b) termometre orale sau rectale şi
c) suprafeţe netede, dure (căzi de hidroterapie).
- Necesită DEZINFECŢIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări

1.3. Instrumente non-critice:
Sunt instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă.
Exemple:
- stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, ploşti, mobilier, etc.
- Necesită DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări.

II. Dezinfecția și antisepsia mâinilor si plăgilor

2.1. Spălarea mâinilor și dezinfecția pielii.
SPĂLAREA MÂINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ PROCEDURĂ PENTRU PREVENIREA INFECŢIILOR NOSOCOMIALE
2.2. Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind frecarea viguroasă a mâinilor, una de ala, pe toate suprafeţele, după prealabilă umezire şi săpunire.
- se efectuează cu apă şi săpun simplu
- se pot utiliza şi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse de spălare ce conţin substanţe antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
2.3. Dezinfecţia mâinilor
2.4. Dezinfecţia igienică a mâinilor
- se face după spălare şi uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producător
- timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- numai în caz de contaminare masivă cu germeni patogeni se recomandă timpi de contact mai mari cu substanţa antiseptică
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
2.5. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
- se face după spălare conform procedurii de spălare chirurgicală şi uscare, după care:
- se aplică substanţa antiseptică astfel încât, pe toată durata de aplicare, mâinile să fie în permanenţă umezite
- timpul total de contact: 3 minute - 5 minute.
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cât mai mare din flora rezidentă.
2.6. Dezinfecţia pielii
Se aplică antisepticul astfel:
a). pentru suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee:
- înainte de efectuarea injecţiilor şi puncţiilor venoase: timp de acţiune - 15 secunde.
- înainte de efectuarea puncţiilor articulaţiei, cavităţilor corpului şi organelor cavitare, cât şi a micilor intervenţii chirurgicale: timp de acţiune minim - 1 minut.
b). pentru suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee:
- înaintea tuturor intervenţiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi incizată, menţinându-se umiditatea acesteia: timp de acţiune - minim 10 minute.
Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cât mai mare din flora rezidentă.

III. Dezinfecția suprafețelor și aeroflorei.

- se asigura curățirea suprafețelor (pavimente, pereți, mobilier) înainte de dezinfecție prin operații de colectare deșeuri, măturare, spălare, degresare.

- se efectuează dezinfecția suprafețelor prin ștergere sau pulverizare (pompa sub presiune sau nebulizator (ceață rece). Dezinfecția prin pulverizare se efectuează pentru suprafețe textile, pereți și(micro)aerofloră .

- în cazul aplicării de ceata calda sau rece (nebulizare) se va calcula volumul spațiului ce urmează a fi tratat. La calculul suprafetelor pentru operatiunile de dezinfecție prin pulverizare se va aplica un coeficient de 2,5 dat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare , prin Ordinul nr. 76/1981, in care se regasesc tavanele, peretii despartitori, usile , caloriferele si altele, indiferent daca inaltimea este mai mare de 2,5m (sau mai mica), intrucat nu se trateaza numai colturile si pardoseala.

IV. Dezinfecția surselor de apă potabilă.

- se asigura curățirea sursei de apă potabilă prin sleirea acesteia de 2 ori pe an ( în cazul fântânilor) sau prin spălare cu substanțe clorigene a bazinelor de stocare a apei potabile de 2 ori pe an (puțuri forate). Activitatea de curățire se realizează de regulă primăvara și toamna.

-dezinfecția curentă se realizează prin substanțe clorigene lichide ( clor lichid sau dioxid de clor), gazoase (clor gazos) sau solide (dicloroizocianurat de sodiu, cloramina T, var cloros) la interval de maxim 1 lună în funcție de consum. Exemplu: la uzinele de apă dezinfecția se realizează permanent cu instalații de dozare a clorului datorită consumului ridicat de apă.

* Exemplu de plan general de dezinfecție cu titlu informativ. Planul de dezinfecție specific se realizează în funcție de riscuri, tip de activitate și costuri.

PLAN DE DEZINFECŢIE PENTRU ABATOARE, CARMANGERII , INSTITUȚII PUBLICE, UNITĂȚI SANITARE ŞI UNITĂŢI DE PRODUCŢIE ALIMENTARĂ

PENTRU CE ?

CÂND ?

CUM ?

CU CE ?

DIN CE ?

CINE ?

MÂINI

De mai multe ori pe zi;

Înainte de operaţie.

Spălare

4 ml – 3 min.

Frecare

2-4 ml. – 30 sec.

-sapun lichid cu dezinfectant;

- dezinfectant lichid ca atare

Dozator săpun lichid

(dozimetru

flacon)

Tot personalul.

MOBILIER

După fiecare operaţie

Ştergere

Pulverizare

- Mop sau lavete îmbibate în soluție dezinfectantă

- pulverizator sau nebulizator (ceață rece)

Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral, hidroalcoolic

Personal operator;

Personal de serviciu.

GRUP SANITAR (SPĂLĂTOR, WC, CHIUVETA, PIȘOAR)

Zilnic

Spălare;

Ştergere.

- Mop sau lavete îmbibate în soluție dezinfectantă

Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.

Personal de serviciu.

APĂ FÂNTÂNĂ

(PUŢ FORAT)

Lunar

Spălare bazin stocare;

Sleire de 2 ori pe an

(primăvara şi toamna)

- Soluție dezinfectantă pe bază de clor

- Curățare mecanică a izvorului (desnisipare =sleire)

Dezinfectanți clorigeni (clor gazos, clor lichid, dicloroisocianurat de sodiu, cloramina t)

Personal operator.

UTILAJE

După terminarea programului

Ştergere;

Pulverizare .

-lavete îmbibate în soluție dezinfectantă


Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.

Personal operator.

INSTRUMENTE

MEDICALE

După folosire

Introduse în soluţie;

Clătire cu apă.

Imersie în soluție dezinfectantă minim 30 minute.

Dezinfectanți oxidanți sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.

Personal operator.

USTENSILE DE CURĂŢAT

După folosire

Introduse în soluţie;

Ştergere (anticorosiv).

Imersie în soluție dezinfectantă minim 30 minute.

Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.

Personal de serviciu.

SUPRAFEŢE (PAVIMENT)

Zilnic ;

După fiecare tură.

Spălare;

ștergere

- Mop sau lavete îmbibate în soluție dezinfectantă


Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.

Personal de serviciu

INCINTE RISC RIDICAT (hală producție alimentară, săli operație, cabinete, etc.)


Boli transmisibile , risc ridicat de infecții sau toxiinfecții (dezinfecție săptămânală de nivel înalt)


Spălare;

Ștergere

Pulverizare sau nebulizare

- Mop sau lavete îmbibate în soluție dezinfectantă

- pulverizator sau nebulizator (ceață rece)

Dezinfectanți oxidanți sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral, hidroalcoolic.


Personal de serviciu

TOTUL DESPRE DERATIZARE

Deratizarea este folosita in combaterea rozătoarelor prin metode chimice , fizice și biologice. Deratizarea prin metode fizice folosește capcane mecanice (curse de plasă metalică sau suporturi cu adeziv puternic). Deratizarea biologică are la bază dușmanii naturali ai rozătoarelor (pisici, păsări,etc.). Deratizarea prin metode chimice se face prin substanțe chimice active impregnate pe diverse suporturi alimentare. Substanțele folosite sunt, momeli raticide/rodenticide pe baza de cereale , carne, sânge si grăsimi animale care nu mucegăiesc, având în componență substanțele active din generația a treia de warfarină (bromadiolona, brodifacoum, clorofacinona, coumatertralyl, difenacoum). Rodenticidele sunt prezentate sub forma de pastă (plic de cca. 10 geame din hârtie incriptionat cu simbolul toxic de diverse culori- gen pliculeț de ceai), sub forma de cuburi parafinate ( de diverse gramaje -2 grame - 50 grame), sub formă de pelete (forma de tăiței fragmentați produși de mașina de tocat carne) și pe suport cerealier ca atare (grâușor).

Substanțele se aplica în stații de intoxicare a rozătoarelor pentru a se evita riscul de consumare a lor de către animalele domestice sau chiar a oamenilor. Toate aceste lucrări se vor efectua conform legislației in vigoare (O.G. 536/1997, Legea 98, etc.) , cu repetarea conform legii.

Este necesară efectuarea curățeniei la locul unde se face deratizarea ,înlăturarea surselor de apă sau hrană care pot fi accesibile rozătoarelor pentru mărirea eficienței dar și aplicarea unor barierelor fizice (izolarea cu plase metalice, astuparea găurilor etc.) pentru mărirea eficienței operației.

TOTUL DESPRE DEZINSECȚIE

Dezinsecția se vor efectua la intervale de timp conforme cu specificul activității dvs.,variind intre 1-3 luni (conform cu metodologiile in vigoare). La calculul suprafețelor pentru operațiunile de desinsecție se va aplica un coeficient de 2,5 dat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare , prin Ordinul nr. 76/1981, în care se regăsesc tavanele, pereții despărțitori, ușile , caloriferele si altele, indiferent daca înălțimea este mai mare de 2,5m (sau mai mica), întrucât nu se tratează numai colturile si pardoseala. In cazul aplicării de ceata calda sau rece se va calcula volumul spațiului ce urmează a fi tratat.

Este necesară efectuarea curățeniei la locul unde se face dezinsecția ,înlăturarea surselor de hrană care pot fi accesibile insectelor târâtoare pentru mărirea eficienței dar și aplicarea unor barierelor fizice pentru insectele zburătoare (izolarea cu plase a geamurilor și ușilor) pentru mărirea eficienței operației. Operațiunile în prima faza se repeta la max.18-21 zile din considerente pur biologice și în funcție de remanență. Nu se efectuează concomitent operația de dezinfecție cu cea de dezinsecție ( ordinea este: dezinfecția , dezinsecția, deratizarea la intervale de minim 1-2 ore). Insecticidele sunt clasificate ca insecticide generale (universale – cu rezultate satisfăcătoare pe toate categoriile de insecte), insecticide specializate (zburătoare sau târâtoare) sau larvicide ( antilarvare). Aspecte privitoare la remanența insecticidelor în funcție de formularea (forma de condiționare) substanței active :

-insecticide formulate ca ULV(volum ultraredus) au o remanență de 24 ore; cele formulate ca pulberi umectabile WP sau SC au o remanență de 10-12 săptămâni; cele formulate ca emulsii uleioase EW au o remanență de 8-10 săptămâni; cele formulate ca EC sau CE (concentrat emulsionabil) au o remanență de 2-3 săptămâni; cele formulate ca granule dispersabile în apă WDG au o remanență de 12 săptămâni; cele formulate ca microcapsule au o remanență de 12-24 săptămâni; cele formulate ca gel au o remanență de 24-54 săptămâni;

- păstrarea remanenței insecticidului presupune ca acesta sa nu fie îndepărtat prin spălare sau acoperit cu praf. Remanența este influențată de temperatura mediului înconjurător, umiditate, gradul de curățenie al suprafeței tratate, natura suprafeței tratate (lucioase, poroase , uleioase). Exemple: remanență până la o săptămână pentru suprafețele murdare sau lucioase (vinil, sticla); perete zugrăvit și lemn până la 6-8 săptămâni;

Continua